Autor Mircea Lazar Zahacinschi
Targul reprezinta una dintre cele mai vechi forme ale comertului. Originea notiunii de targ, in acceptiunea contemporana a acestui cuvant, are ca surse:
• fie cuvantul latin „feria” care inseamna ,,sarbatoare” (zi in care aveau loc targurile) si care a devenit in limba franceza ,,foire” (Foire International de Nice, Foire International de Damas), si limba engleza ,,fair” (de exemplu: International Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera” in limba italiana (Fiera del Levante care se tine la Bari, Fiera Campionaria Bologna, targul de mostre)
• fie cuvantul latin „missa” care inseamna „slujba” (religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub forma de „messe” (de exemplu Leipziger Messe)
• fie cuvantul slav „tergovli”, impamantenit la noi in tara sub denumirea de targ.
In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc” sau ,,balci”.
Primele forme de manifestare pot fi intalnite in Orientul Antic, sub forma bazarurilor, ce permiteau transferurile de marfuri intre diversele zone ale bazinului mediteranian. In perioada medievala, targurile se vor organiza, la inceput, in jurul bisericilor si manastirilor, dar vor ajunge rapid sa devina piese centrale ale sistemului economic european. Cele mai cunoscute targuri de acest tip sunt cele din Franta: Champagne si Brie si cele din Germania: Nürnberg, Augsburg, Leipzig (care este pentru prima data mentionat in 1167, iar privilegiile ulterioare primite il vor transforma in principalul targ al Europei Centrale si de Est). Pentru spatiul romanesc merita mentionat Balciul International de la Campulung Muscel din secolele XVI – XVIII. In tarile romane se organizau saptamanal targuri, mai ales pentru aprovizionarea oraselor, si periodic balciuri sau iarmaroace, in cadrul carora se vindeau atat produse indigene cat si cele din importuri. In jurul acestor targuri s-au dezvoltat treptat adevarate asezari urbane, asa cum atesta numeroasele toponime ce incep cu termenul „targ”.
In perioada moderna, daca pe de o parte, caracterul comercial al targurilor se pastreaza si se dezvolta, apar si expozitiile mondiale. Prima expozitie de acest tip are loc la 1851, la Londra, din initiativa Printului-consort Albert, sotul reginei Victoria. Pentru marcarea acestui eveniment este construit The Crystal Palace, care devine astfel unul din primele centre expozitionale din lume. Pana in 1938, expozitiile mondiale, care au fost organizate in diverse orase din lume, aveau ca tema centrala prezentarea celor mai noi inventii tehnice ale statelor participante. Aceasta traditie este intrerupta de expozitiile de la New York din 1939 si de la Stockholm din 1949, care au avut ca teme centrale „Lumea de maine” si respectiv „Sportul”. Astazi expozitiile mondiale urmaresc in primul rand sa impuna „brandul de tara” al natiunilor participante, desi expozitii pe teme diverse, precum ecologia, apa, etc. continua sa fie organizate.
In decursul secolului al XIX-lea, tarile romane cunosc trecerea treptata de la sistemul targurilor si balciurilor, la un model apropiat de cel occidental. Astfel, in deceniul al IV-lea apar primele expozitii de marfuri la Sibiu si Brasov, iar un deceniu mai tarziu, apar Camere de Comert la Cluj, Brasov si Sibiu. In cadrul acestor targuri, cumpararea-vanzarea era imediata. Marfurile erau livrate in schimbul unei sume de bani sau a unei polite (cambie sau alt bilet la ordin). Aceste targuri de marfuri pot fi considerate totodata si targuri generale, datorita bogatei diversitati de marfuri expusa si vanduta. In Vechiul Regat, prima Camera de Comert este infiintata la 28 ianuarie 1868. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in special in prima jumatate a secolului al XX-lea, targurile de marfuri lasa treptat locul targurilor de mostre. Contractele se incheiau in cadrul targului, urmand ca livrarea produselor sa se faca la termenii si in conditiile stabilite in contract. Plata era facuta in avans sau prin polite, conform intelegerii dintre cei doi parteneri.
In 1906, la Bucuresti, din initiativa lui Take Ionescu, se organizeaza prima expozitie Nationala. Comisarul general al expozitiei era C.I.Istrate, iar Ministerul Domeniilor sub conducerea lui Ion N.Lahovari era responsabil de realizarea proiectului. Expozitia urma sa aiba loc pe Campia Libertatii de la 1848, obiectivele acesteia fiind multiple. In primul rand, se dorea construirea unui parc de distractii. Apoi se urmarea comemorarea istoriei romanilor, glorificarea domniei regelui Carol I, si nu in ultimul rand, expunerea realizarilor industriei romanesti moderne.
Dupa Primul Razboi Mondial, Camerele de Comert din Transilvania incep sa devina foarte active, organizand in 1920, primul Targ de mostre din Timisoara, urmat apoi in 1921 de Targul de Mostre din Cluj. In toamna acelui an, la Bucuresti se organizeaza „Expozitia si targul de mostre”. In 1923 Camera de Comert din Timisoara va incerca sa realizeze un targ de mostre national, dar firmele din Bucovina si vechiul Regat nu participa. Un alt targ de mostre se organizeaza in 1925 la Arad, tot din initiativa Camerei de Comert locale. Targul a atras 250 de firme participante, care acopereau domenii diverse ale industriei precum: textile, tricotaje si confectii, pielarie, papetarie si rechizite de birou, articole de galanterie si maruntisuri, industria alimentara, industria chimica, mijloace de transport, electrotehnica, industrie grea, produse agricole.
Din 1933 si pana in 1941, la Sibiu, din initiativa Camerei de Comert, se vor organiza anual targuri de mostre, cel din 1939 avand participare internationala. Pentru promovarea acestor targuri se tiparesc vignete de prezentare, iar, in cazul targului de la Sibiu, se bat si monede comemorative. Camera de Comert sibiana oferea participantilor la targ reduceri de 50% la transportul pe calea ferata, oferind totodata bonuri de reducere cu 10% valabile pentru Baia Populara si Drogheria Ioan Banciu.
Dupa instalarea regimului comunist, organizarea de targuri si expozitii cunoaste o perioada de declin, in conditiile unei economii centralizate. Situatia se va schimba la sfarsitul deceniului al VI-lea, cand se decide construirea unui spatiu expozitional de 17.000 in Bucuresti. Un an mai tarziu sunt finalizate planurile pavilionului 1- Cupola centrala, arhitectul fiind Ascanio Damian. Cupola este inaugurata festiv in 1962, iar in 1963 se infiinteaza Oficiul de Expozitii din cadrul Cameri de Comert, care devine din 1968 Intreprinderea de Targuri si Expozitii.
In august 1964 se organizeaza Expozitia Realizarilor Economiei Nationale, ce urmarea realizarilor economiei romanesti. In 1970 are loc prima editie a targului International Tehnic Bucuresti (TIB) intr-un spatiu de 70.000 de metri patrati. Au participat peste 1000 de expozanti din 30 de tari. Patru ani mai tarziu va fi inaugurat TIBCO - Targul International de Bunuri de Consum, pe o suprafata de 16.000 de metri patrati, cu expozanti din 11 tari. Din 1981, TIB si TIBCO fuzioneaza, devenind o expozitie anuala.
In 1968, Cooperativa mestesugareasca pune bazele primei intreprinderi, care are ca scop promovarea produselor realizate in reteaua cooperatiei mestesugaresti din Romania. La 31 decembrie 1969, se formeaza Intreprinderea de Prestatii, Reclama si Expozitii a Cooperatiei Mestesugaresti (IPREC). Intreprinderea participa, incepand cu 1968, la expozitiile denumite „Realizarile economiei nationale”, „TIB” sau „Targul Bucurestilor” pe o suprafata de aproximativ 2000 de metri patrati cu un stand destinat promovarii productiei mestesugaresti.
Dupa 1989, Fosta Intreprindere de Targuri si Expozitii devine Romexpo, actionarul majoritar fiind Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti. Intreprinderea de Prestatii, Reclama si Expozitii a Cooperatiei Mestesugaresti devine Publiter SCA (1993).
Odata cu liberalizarea pietei, incep sa apara primii organizatori de targuri si expozitii privati: AMPlus International Ltd, infiintata in 1991, Expo Transilvania, Expo Arad International, Expotek (1996), ABplus Events, infiintata in 1997, Expo Varadinum (1998), Expoconfitex S.A., care apare in 2001 si altele. Expozitiile CAMEX, organizate de ABplus Events vor marca aparitia in Romania a evenimentelor tip retea. De asemenea, compania devine prima din industria de targuri si expozitii din Romania care introduce sistemul de management al calitatii ISO 9001/2000.
Ca urmare a dezvoltarii industriei de targuri si expozitii ia fiinta, la 3 septembrie 1996, Asociatia Organizatorilor de Targuri si Expozitii din Romania, care are in prezent 26 de membrii. Asociatia isi propune sa sustina, prin diverse mijloace, sprijinirea membrilor sai si sa promoveze dezvoltarea acestei industrii in Romania.
General
expozitii, istorie, targuri
Comentarii recente